dlui Edison cu multumiri

am urcat ieri in pod, in camasa de noapte si cu o lumanare aprinsa; scartzaie scandurile si-mi place, n-am mai trecut pe-acolo demult;
in lumina slaba mi se pare ca revad umbrele familiare ale prietenilor vechi; ma saluta discret, ma pandesc; coltul din dreapta sus Fluturashii de Stomac, stanga jos Marile Asteptari; pe podea, acum la distantza sigura - Draaaaa-maaa; stiu precis ca e si Isteria acolo, n-o ghicesc, dar ei ii place sa ma surprinda cu lovituri ametitoare si retrageri fulgeratoare, genul ala nesuferit care te lasa high&dry.
in urma mea intru eu, ma lovesc cu capul de grinda, ma impiedic de scanduri, cad si ma julesc; ma ridic, imi aprind tzigara de la lumanare si imi zic
- hai pisi, aprindem si noi becu ala de 100 de wati? ca m-am zgariat toata.